Clătite… altfel! este genul de rețetă care aduce un gust proaspăt unui preparat clasic și oarecum desuet: clătitele. Nu este vorba de vreun ingredient folosit la umplutură, așa cum v-ați aștepta, ci de unul care se adaugă de la bun început compoziției. E vorba de mere. Mere zdrobite până la stadiul de pastă, folosind blenderul. Ele fac din compoziția de clătite altceva decât ceea ce sunteți obișnuiți să obțineți de obicei. Merele dau un gust subtil, accentuat de zonele în care compoziția se caramelizează în tigaia pe care o folosiți pentru prepararea clătitelor. În paranteză fie spus, e bine ca aceasta să fie una non-aderentă, ca să nu fiți siliți să adăugați ulei, pentru că el a fost prevăzut inițial, într-o cantitate mică, în cocă.

La realizarea rețetei vă pasc și unele “pericole”. Vă asigurăm că ele sunt ușor de evitat cu puțină atenție și, mai ales, experimentând. Primul ar fi fluiditatea compoziției. Datorită prezenței merelor, ea tinde să devină ușor vâscoasă. Acest “defect” e ușor remediabil adăugând puțină apă sau lapte. Există și o metodă mai puțin brutală: alegeți mere zemoase, din soiurile Jonagold, Jonaprince, Golden etc. În funcție de soiul ales și de gustul Dvs., puteți să negociați apoi și cantitatea de zahăr necesară. Al doilea “pericol” este dat de modul în care compoziția se încheagă în tigaie. Dacă clătitele sunt friabile, e suficient să mai adăugați un ou. Oricum, ele sunt cele care asigură de fapt liantul preparatului, iar mărimea lor contează uneori.

Despre umplutură ce să vă mai spunem? Poate fi orice doriți Dvs., în măsura în care este dulce. Trebuie să aveți în vedere că în compoziție se adaugă zahăr iar unele soiuri de mere sunt ele însele dulci. Ca să exemplificăm, de la cea mai banală umplutură (dulceață pe care o aveți la îndemână) până la binecunoscuta nutela, totul este posibil.

În cazul în care rețeta de față vă crează incertitudini, vă sfătuim să încercați și altceva. De exemplu Okonomiyaki sau Mille-feuille.