Risotto cu spanac și roșii uscate este o rețetă tipic italiană. În consecință trebuie să respectați câteva reguli simple pentru a nu vă ridica în cap toată peninsula. Să le luăm pe rând.

Orezul. Nu folosiți niciodată orez cu bobul lung, nu se pretează acestui preparat datorită conținutului mai redus de amidon. Amidonul este cel care dă aspectul și gustul cremos al unui risotto bine făcut. Din același motiv NU se spală și nu se usucă orezul înainte de gătire (nu ați face altceva decât să scăpați de amidon!). De fierbere prealabilă nici nu poate fi vorba.

Gătirea propriu zisă. Risotto nu se face singur (din păcate!). Trebuie să puneți lichidele treptat, să amestecați continuu și să observați momentul în care orezul este complet fiert. Nu ratați acest moment, dacă doriți să obțineți textura cremoasă, specifică preparatului. De obicei este gata în cam 20-25 de minute.

Supa de găină/pui trebuie să fie încălzită în prealabil, astfel încât atunci când o turnați în tigaie să nu întrerupă procesul de fierbere al orezului. În caz contrar va fi nevoie, de fiecare dată, de mai mult timp.

Risotto se mănâncă imediat ce este pregătit. Nu se poate folosi pentru a doua zi, dacă doriți să aveți aceeași textură și același gust. Nu se pune în congelator! Risotto se poate folosi și ca garnitură la friptură sau cârnați prăjiți.

Mai puteți încerca și alte rețete de risotto, observațiile de mai sus rămânând însă valabile: Risotto de vită cu șofran, Risotto cu somon și mazăre sau Risotto cu cârnați și vin roșu.